Sa incepem cu inceputul. In primul rand, voi aduce clarificari in ceea ce priveste terminologia iar mai apoi voi incerca sa transpun conceptul in domeniul medierii.
Particip ca si mediator, impreuna cu alti colegi de ai mei, din partea A.P.M.R. alaturi de Asociatia COLFASA in cadrul proiectului "Femeia contează!". Aici, a fost lansat primul Centru Anti-mobbing din România - Centrul pentru prevenirea şi combaterea mobbing-ului şi a discriminării femeilor pe piaţa muncii.
Analizand efectele devastatoare pe care mobbing-ul le are asupra victimei, s-a ajuns la concluzia ca persoana afectată suferă atât din punct de vedere fizic cât şi psihologic, capacitatea de muncă este mult diminuată, stima de sine scade drastic. Prin înfiinţarea acestui Centru se urmăreşte dezvoltarea resurselor şi mecanismelor de reabilitare echitabilă a femeilor, pe piaţa muncii, în vederea promovării egalităţii de gen şi a statutului femeii în mediul profesional, prin combaterea hărţuirii şi discriminării cu caracter psihologic, economic şi social.
Seminarul pe aceasta tema, din 27-28 februarie 2012, ne-a adus mai aproape de realitatea contextuala, vis a vis de mobbing si cum poate fi implementata medierea in aceste cazuri.
Atat informatiile teoretice necesare intelegerii corecte cat si exemplele practice dezbatute, ne-au facut sa ne gandim la un al grup tinta care ar putea beneficia de sedintele de mediere. Urmeaza ca sa definitivam termenii implicarii practice din care toti cei care vor apela la sedintele de mediere, vorbim aici atat de victima cat si de agresor, sa beneficieze de cele mai bune metode si tehnici de solutionare a conflictului creat, de orice natura ar fi acesta (latent sau manifest).
Rezolvand conflictul, acestia se vor putea reintoarce la locurile lor de munca, cu maxima eficienta, claritate si motivare.
Ce este mobbing-ul?
Mobbing-ul este o formă de hărţuire psihologică sistematică la locul de muncă, atunci când un salariat este atacat şi stigmatizat de colegi sau superiori prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare şi izolare, punându-se în pericol atât starea emotională cât şi abilitaţile profesionale ale victimei.
Cine poate fi afectat?
Cazurile de hărţuire morală sunt mai frecvente în activităţile cu solicitări crescute şi cu nivel redus de autocontrol al activităţii, care conduc la niveluri ridicate de anxietate.
Care sunt cauzele mobbing-ului?
Printre factorii care măresc probabilitatea de producere a acţiunilor de mobbing se numără:
- Deficienţe în managementul resurselor umane
- Cultura organizaţională care tolerează comportamentul de hărţuire morală sau nu îl recunoaşte ca reprezentând o problemă
- Dinamica grupurilor din organizaţie
- Schimbările organizatorice rapide
- Nesiguranţa locului de muncă
- Relaţii deficitare între colegii de muncă
- Factori psihosociali (factori care influentează psihologia muncii: tipul sarcinilor de serviciu, mediul socio-organizational, organizarea muncii)
- Trasături de personalitate
- Niveluri ridicate de stress legat de activitatea profesională
- Stress-ul organizaţional (leadership, comunicarea, organizarea muncii)
Acţiunile de mobbing se transformă într-un proces care afectează victima pe mai multe nivele:
- la nivelul comunicării
- la nivelul relaţiilor interpersonale
- la nivelul imaginii sociale
- în ceea ce priveşte calitatea muncii pe care o exercită
Consecinţele mobbing-ului asupra sănătăţii (vezi mai multe in link)
