MEDIEREA NONJUDICIARA

Valeria- Mediatorul de serviciu si pentru medierile nonjudiciare

Suntem in stadiul in care parerile sunt impartite. Cum medierea in tara noastra a pornit ca o alternativa la sistemul judiciar, asa este perceputa si in acest moment.

Insa, medierea reprezinta o cale de solutionare amiabila a conflictelor. Ca sunt conflicte judiciare sau nonjudiciare, medierea ajuta partile aflate in conflict sa-si rezolve problemele intr-un mod civilizat, intr-un cadru informal, fara stres si dorinta de razbunare, pentru a-si salva relatia, oricare ar fi aceasta.

Incerc sa fac putina lumina.

Medierea judiciara se refera la acele cazuri/spete care au in componenta conflicte dedate/in curs de a fi deferite justitiei. Ca sunt pe rolul instantelor sau ca au nevoie de o investire legala, aceste cazuri pot fi solutionate prin procedura medierii, in limitele legislatiei in vigoare. Exemple de spete: divorturi, incredintare minori, partaje bunuri comune, granituiri, succesiuni, plangeri prealabile penale, dispute comerciale, protectia consumatorului, neplata datoriilor (banci, asociatii), cazuri de malpraxis, etc.).

Medierea nonjudiciara/extrajudiciara. Imi place sa-i spun nonjudiciara. De ce? Am sa va dau un exemplu dintr-un caz pe care l-am avut in practica mea de mediator ca sa va dati seama singuri.

Parintii unui minor au ajuns intr-o disputa legata de copil. Mentionez ca parintii erau divortati de cativa ani, iar incredintarea minorului s-a facut mamei. Cum parintele(tatal) caruia nu i s-a incredintat copilul a dorit sa deschida un proces in instanta pentru a rezolva divergentele aparute intre timp, s-a gandit mai intai sa apeleze la mediator. Evindent ca intrand in procedura de mediere, cei doi parinti, si-au rezolvat disputa legata de copil si de cresterea, educarea si intretinerea acestuia, luindu-si cele mai bune decizii adaptate situatiilor lor actuale, precum si situatiei copilului, chiar daca ei sunt despartiti, fiecare intemeindu-si o alta familie. Nu a mai fost nevoie sa intenteze proces, parintii divortati gasindu-si cele mai bune solutii pentru copilul lor.

Este una dintre spete, cazurile sunt multe in tara noastra, cand noi ca si oameni avem diverse neintelegeri cu semenii nostri. Ca ne sunt vecini, rude, parteneri de afaceri, actuali/fosti soti, prieteni, colaboratori. Daca exista neintelegeri, este bine sa le rezolvam pe cale amiabila, fara a crea dispute. Daca acestea escaladeaza, ele vor ajunge sa se transforme in situatii regretabile pe care nu le vom mai putea controla si mai tarziu le vom regreta in sinea noastra.

Cateva sedinte de mediere in care sa va rezolvati problemele nonjudiciare, va vor ajuta sa vedeti altfel lucrurile si sa va mentineti relatiile cu ceilalti oameni. Pana la urma exista o rezolvare pentru orice in aceasta lume si de ce sa cream animozitati, de ce sa stam suparati, sa nu ne mai vorbim, de ce sa ne uram, daca ne putem intelege si asculta nevoile/ interesele fiecaruia, fara ca sa-i afectam pe ceilalti.

Sunt convinsa ca veti spune: "ce-mi trebuie mie un mediator, pot sa ma inteleg si singur!"

Iar, un mediator va spune: daca v-ati fi putut intelege si singuri, atunci de ce sunteti certati/suparati/de ce vreti sa va dati in judecata?.. De ce nu sunteti intelesi? De ce nu v-ati gasit inca rezolvarea?

Si tot un mediator va raspunde: pentru ca aveti nevoie de o terta persoana care sa fie impartiala si neutra si care sa vada cazul dv. dinafara, sa nu fie implicata emotional sau interesata in vreun fel in cazul dv. Aceasta va va indruma corect. Este persoana care va asigura echilibrul si va mentine calea dreapta cand mintea este incrancenata si spiritul aprins.

Ganditi-va cu cate/care persoane mai  sunteti certati, motivul supararii, de cand si cum ati incercat o rezolvare. Ati reusit sa va reluati relatiile intrerupte? V-ati dori sa reinnodati legatura, chiar si pana la stadiul simplu de relationare intre doua fiinte umane?

Puteti avea incredere intr-un mediator. El vrea sa va gasiti calea amiabila si interesul sau este sa va ajute. Atat si nimic mai mult.

Personal, prefer medierile nonjudiciare, pentru ca ele ne apropie ca si oameni, ne face sa fim mai buni si mai intelegatori unii fata de altii, rezolvandu-ne problemele civilizat.

Meritam o societate in care sa fim mai buni, mai intelegatori, mai linistiti.

Mobbing-ul si Mediatorul

              Ce este mobbing-ul? Avem cunostinte si informatii destul de corecte si concrete in legatura cu aceasta practica? Pot mediatorii sa intervina in cazurile de mobbing? Care este grupul tinta? In ce constau de fapt sedintele de mediere in cazul in care se apeleaza la aceasta forma alternativa de solutionare a conflictelor?
               Sa incepem cu inceputul. In primul rand, voi aduce clarificari in ceea ce priveste terminologia iar mai apoi voi incerca sa transpun conceptul in domeniul medierii.

              Particip ca si mediator, impreuna cu alti colegi de ai mei, din partea A.P.M.R. alaturi de Asociatia COLFASA  in cadrul proiectului "Femeia contează!". Aici, a fost lansat primul Centru Anti-mobbing din România - Centrul pentru prevenirea şi combaterea mobbing-ului şi a discriminării femeilor pe piaţa muncii.

             Analizand efectele devastatoare pe care mobbing-ul le are asupra victimei, s-a ajuns la concluzia ca persoana afectată suferă atât din punct de vedere fizic cât şi psihologic, capacitatea de muncă este mult diminuată, stima de sine scade drastic. Prin înfiinţarea acestui Centru se urmăreşte dezvoltarea   resurselor   şi   mecanismelor  de reabilitare echitabilă a femeilor, pe piaţa muncii, în  vederea  promovării  egalităţii  de   gen  şi  a statutului  femeii   în  mediul   profesional,   prin combaterea   hărţuirii şi discriminării   cu  caracter   psihologic, economic şi social.

             Seminarul pe aceasta tema, din 27-28 februarie 2012, ne-a adus mai aproape de realitatea contextuala, vis a vis de mobbing si cum poate fi implementata medierea in aceste cazuri.

Atat informatiile teoretice necesare intelegerii corecte  cat si exemplele practice dezbatute, ne-au facut sa ne gandim la un al grup tinta care ar putea beneficia de sedintele de mediere. Urmeaza ca sa definitivam termenii implicarii practice din care toti cei care vor apela la sedintele de mediere, vorbim aici atat de victima cat si de agresor, sa beneficieze de cele mai bune metode si tehnici de solutionare a conflictului creat, de orice natura ar fi acesta (latent sau manifest).

                Rezolvand conflictul, acestia se vor putea reintoarce la locurile lor de munca, cu maxima eficienta, claritate si motivare.

 

Ce este mobbing-ul?

Mobbing-ul este o formă de hărţuire psihologică sistematică la locul de muncă, atunci când un salariat este atacat şi stigmatizat de colegi sau superiori prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare şi izolare, punându-se în pericol atât starea emotională cât şi abilitaţile profesionale ale victimei.

Cine poate fi afectat?

Orice persoană, din orice tip de organizaţie poate fi victima hărţuirii psihologice la locul de muncă. Conform rezultatelor unei anchete la nivelul Uniunii Europene, 9 % din angajaţii din U.E., respectiv 12 milioane de persoane, au afirmat că au fost supuşi hărţuirii morale  la locul de muncă. Există totuşi diferenţe mari între statele membre U.E. privind incidenţa acestui fenomen. Este posibil ca aceste dferenţe să nu se datoreze exclusiv incidenţei, ci şi diferenţelor culturale dintre state privind atenţia acordată acestui fenomen, precum şi înregistrării şi comunicării lui.
Cazurile de hărţuire morală sunt mai frecvente în activităţile cu solicitări crescute şi cu nivel redus de autocontrol al activităţii, care conduc la niveluri ridicate de anxietate.

Care sunt cauzele mobbing-ului?
Printre factorii care măresc probabilitatea de producere a acţiunilor de mobbing se numără:

• Deficienţe în managementul resurselor umane
• Cultura organizaţională care tolerează comportamentul de hărţuire morală sau nu îl recunoaşte ca reprezentând o problemă
• Dinamica grupurilor din organizaţie
• Schimbările organizatorice rapide
• Nesiguranţa locului de muncă
• Relaţii deficitare între colegii de muncă
• Factori psihosociali (factori care influentează psihologia muncii: tipul sarcinilor de serviciu, mediul socio-organizational, organizarea muncii)
• Trasături de personalitate
• Niveluri ridicate de stress legat de activitatea profesională
• Stress-ul organizaţional (leadership, comunicarea, organizarea muncii)

Mobbing-ul poate fi agravat de factori individuali şi situaţionali, precum discriminarea, intoleranţa, problemele personale.
Acţiunile de mobbing se transformă într-un proces care afectează victima pe mai multe nivele:

• la nivelul comunicării
• la nivelul relaţiilor interpersonale
• la nivelul imaginii sociale
• în ceea ce priveşte calitatea muncii pe care o exercită

Consecinţele mobbing-ului asupra sănătăţii (vezi mai multe in link)